04 Februarie 2017 - Voichita Codrea

Tocmai am scos mașina din service. Era vopsită proaspăt și arăta bine după mult timp în care mă obișnuisem deja cu zgârieturile făcute de cine știe cine….
După doar câteva ore de staționare în fața blocului am descoperit o nouă zgârietură pe portieră, deși mașina era parcată în loc și în mod corect, astfel încât să nu deranjeze pe nimeni. Am investit destul de mult în ”estetica” mașinii, dar bucuria mea a fost de scurtă durată. Ce s-o fi întâmplat? Oare i s-a părut cuiva că vopsitorul a fost lipsit total de inspirație artistică vopsindu-mi mașina ”unii”? Oare portiera mea avea nevoie de puțină atenție mai specială?
Mi-a displăcut total ce s-a întâmplat, dar aș vrea să învățăm ceva din aceasta: specialistul în vopsitorie și-a dat toată silința în munca lui și a fost mândru de rezultatele obținute. Poate că este imprimat în caracterul său să facă o lucrare de calitate, dar pentru aceasta a fost apoi remunerat. ”Artistul” a făcut și el ceva din ceea ce este imprimat în caracterul său, doar că lucrarea mâinilor lui nu a fost remunerată. Fiecare dintre cei doi au făcut o ”lucrare” și au fost încântați de rezultatul obținut. Dar care este plata fiecăruia? Deși, eu personal, pot avea aprecieri doar pentru vopsitor, poate se găsește cineva să-l încurajeze și pe ”artist”.
Aș vrea acum să fac o paralelă în plan spiritual: Dumnezeu ne-a creat după chipul și asemănarea Lui, dar Satana încearcă în fiecare clipă să aducă o zgârietură, o pată sau chiar o lovitură puternică asupra vieții noastre, astfel încât Dumnezeu să nu mai fie așa de încântat privind la noi, creația Sa.
Spre deosebire de un obiect material, NOI PUTEM LUA ATITUDINE! Dumnezeu a pus în noi capacități și calități deosebite. Ne putem bucura împreună cu Dumnezeu de lucrarea mâinilor Sale, dar putem în același timp (și chiar avem datoria!) să fim veghetori atunci când Satana (”Artistul”) se apropie de noi și ne șoptește frumos că avem nevoie de ”mici retușuri” față de felul în care ne-a creat Dumnezeu: poate ne spune că nu e cazul să fim chiar atât de modești, sau poate că… uneori nu este în folosul nostru să fim chiar corecți, alteori ne face să credem că nu e neapărat nevoie să ne implicăm în ajutorarea cuiva, poate că, poate că, poate că….așa încearcă să ne zgârie puțin câte puțin în fiecare zi până când afectează caracterul nostru, inițial frumos creat de Dumnezeu și pus în noi.
Dar nu avem voie să ne obișnuim și să acceptăm șoaptele diavolului! E timpul să intervenim în viața noastră cu o cercetare amănunțită și să vedem cât de mult l-am lăsat pe Satana să zgârie caracterul nostru, viața și inima noastră… Și aceasta se vede în gândire, în vorbire, în trăire…
Fie ca viața noastră să o trăim pe placul Domnului, astfel ca, la sfârșitul alergării pe acest pământ să auzim chemarea lui Hristos de a intra în bucuria Stăpânului!

« Manase şi Efraim

Mulţumirea - podoaba creştinului »