Creioane şi diamante

29 Iulie 2014 - Mihaela Tarmure


Vorbim despre creioane şi diamante şi ne gândim probabil că nu au nimic în comun. Parcă nici nu au loc ambele expresii în aceeaşi discuţie şi totuşi există ceva care le face să fie înrudite. Ambele sunt făcute din carbon. Diferenţa dintre ele este că diamantul a trecut printr-o prelucrare mult mai intensă. Doar temperaturi foarte înalte pot transforma carbonul într-un diamant. Aşadar, prelucrarea face diferenţa între ceea ce este rezultatul final.
Desigur, creioanele sunt nişte obiecte foarte utile nouă. Nici nu ştim ce ne-am face fără ele. Nu putem spune nimic rău în dreptul lor. Le găsim o multitudine de întrebuinţări prin scris sau desenat. Folosite de mâini iscusite, pot lua naştere chiar opere de artă. Tragem concluzia, astfel, că ele nu sunt doar nişte obiecte utile, ci şi valoroase. Şi totuşi, valoarea unui creion este infinit mai mică decât a unui diamant, nu-i aşa? 
     Probabil nu ştim cu exactitate cât valorează un diamant, dar ştim cu siguranţă ca este foarte scump. Atunci când ne gândim la noi, la ceea ce vrea Dumnezeu să fim, vrem să fim asemănaţi cu pietre preţioase. Ştim că suntem încă în prelucrare, pentru că pietrele preţioase trebuie să fie şlefuite, dar avem probleme cu modul în care decurge acest proces şi cu timpul în care suntem supuşi acestuia. 
     De-a lungul vieţii noastre, cu toţii trecem mai devreme sau mai târziu prin prelucrări intense. Se pot spune multe despre ,,cuptoarele” în care ne aflăm la un moment dat fiecare dintre noi. Putem spune multe despre scopul lor. Desigur, putem vorbi şi despre timpul şi intensitatea lor. Ceea ce este foarte important e ca scopul lui Dumnezeu să fie împlinit în toate şi prin toate acestea. El are în vedere toate aceste aspecte. El veghează asupra noastră şi acţionează în dragoste. Nu ştim cum vom arăta la final, dar dacă vrem să fim pietre preţioase în mâna Lui, atunci trebuie să parcurgem toate etapele necesare acestui proces. Carbonul, un simplu element chimic, numai printr-o prelucrare intensă poate fi transformat în diamant.
     Privind prin credinţă la strălucirea ce o vom avea la final, s-ar putea ca unii dintre noi să fie motivaţi să înainteze în vremuri grele. Cu gândul îndreptat spre ţinta desăvârşirii noastre, poate vom fi mai îndârjiţi în traversarea noastră prin încercările dureroase. Având o motivaţie puternică şi un scop precis, poate prelucrarea nu va mai părea aşa grea pentru noi. Şi, desigur, gândidu-ne că El îşi va oglindi slava în noi, poate vom dori mai mult să-L lăsăm să-şi desfăşoare lucrarea până la capăt.



« Autodisciplină, luptă şi priorităţi

Când Domnul e de partea ta!... »